Doi bărbați singuri — un fotograf ratat și un văr îndepărtat — în Istanbulul iernatic și mohorât. Sentimentul de dor este transmis prin imaginile străzilor înzăpezite și cadrele din „Oglinda” lui Tarkovski, pe care personajele o urmăresc și care l-a influențat pe regizorul turc Ceylan.